Poveste Fara Sfarsit : Incepusi din nou a scrie
Salut!
S-a facut 2012, ceea ce inseamna ca a trecut un intreg an in care s-au intamplat atatea in viata mea dar nu mi-am facut timp sa povestesc despre
nimic.
Iti vine sa crezi?
Un an intreg, that’s a lot of time…
E multe de spus, si nu ma impiedica absolut nimic sa incep cu inceputul.
In anii ce au trecut eram tipul de persoana care prefera sa citeasca o carte sau sa se documenteze de pe internet.
Am fost asa de la 5 ani, cand altii mergeau sa se joace pe afara, la sanie sau mai cine stii ce, eu ma uitam la poze prin carti, si incercam sa
inteleg ceva. Din tot procesul acela de invatare a literelor am vie doar o amintire, cand am intrebat-o pe mama pentru ultima data cum se
citeste litera g, era vorba de acel g mic, cea mai ciudata litera
.
Cand eram prin clasa 1 in loc sa invat pentru scoala citeam carti de geografie si istorie de la fratele meu mai mare.
Mai tarziu, pe la varsta de 10 ani cred, am dat prima data de calculatoare. Era vorba de niste vechituri dinalea din acele vremuri, dar ma fascinau. Nustiu de ce, dar stiu ca multora li se intampla, in special celor mici.
Si am inceput eu, si atunci, in timp ce unii se jucau Gpega, eu tot customizam aspectul sistemului de operare. Tin minte odata cand am incurcat rau un calculator de la clubul de electronica.
Nu aveam eu acasa calculator pe atunci..
Nu tin minte cum, dar stiu ca la un moment dat am descoperit fabuloasa optiune “View Source” de la click dreapta pe Internet Explorer pe o pagina web.
De atunci am ramas indragostit de pagini web, era poate aceeasi dragoste ce o nutream si pentru calculatoare, probabil faptul ca ai posibilitatea sa schimbi atatea lucruri.
La inceput jonglam cu chestiile de baza de atunci, cand web-development-ul era mai primitiv. Asta era cand eu aveam 12 ani.
Pana la 13 ani m-am tot straduit pe pagini HTML, bineinteles, numai din pasiune si fascinatie.
La 13 ani jumate am avut ocazia sa joc Gothic, un joc creat de niste nemti. Jocul arata foarte bine pentru ce era posibil in grafica in acele
timpuri.
Plus ca era foarte realist, te puteai plimba cu personajul prin lumea aia. Pe langa asta, a fost primul meu RPG, tipul de jocuri care mai apoi a
devenit favoritul meu.
Multumita lui Gothic, am invatat Limba Engleza, de la scoala nu invatasem nimic, eram praf pentru un elev la varsta aia. Dupa vacanta de vara am
fost cel mai bun, pana am terminat scoala.
Daca nu la regulile limbii, cand venea vorba de a te exprima sau de eseuri, eram.
Din fascinatie fata de acest joc, am inceput a invata grafica 3d. Visam sa fac jocuri, vis pe care l-am urmarit pana la 19 ani.
Am invatat foarte mult in ce priveste grafica 3d, grafica 2d si editare video.
Desi nu am sa ma ocup de asta, totus, nu imi strica bagajul de cunostinte, dat fiind ca dejea am avut nevoie in nenumarate ocazii de grafica 3d,
iar in ce priveste design-ul si grafica 2d, asta o sa fac mult de acum inainte, pentru ca e nevoie la web de ea.
Defapt e nevoie pretutindeni, e unealta de creeare a imaginii.
La 19 ani dupa ce am terminat liceul am lucrat in constructii o vreme, in Baia Mare iar apoi in Bucuresti.
Neprovenind din cele mai ridicate surse, am avut nevoie. Plus ca, eram prea incapatanat sa merg pe drumul batut inventat de societate, acela de
a urma o facultate si a imi gasi un loc de munca.
Trebuia sa cred in ceva mai mare, fiind un visator innascut. Din pacate asta era doar in adancul vointei mele, acolo tindeam, dar nu aveam eu
putere suficienta sa cred asa de mult in capacitatea mea – si nu e de mirare – eram doar un copil.
Nu mi-a convenit sa lucrez in constructii, nu se lega deloc de ceea ce visam eu, dar, am facuto, am ascultat de cei mai mari ca mine, adica de
fratele meu.
Asta pana ce el a plecat sa lucreze in Belgia, iar eu avand suficienti bani n-am mai lucrat o vreme.
La 20 ani m-am apucat iar de web, realizand ca e mult prea greu sa realizez ceva de valoare in domeniul divertismentului, eu de unul singur.
Si in scurt timp am invatat noile tehnologii si trucuri, si am inceput a invata PHP, dar numai chestii foarte foarte simple.
Prin vara anului 2010, erau vorbe ca as putea pleca si eu in Belgia sa lucrez in constructii. Aici se merita, castigi mult. Tot pe atunci eu incercam sa-mi gasesc un loc de munca in grafica 3d. Am facut un test pentru AMC Pixel Factory si m-au chemat la interviu, dar chiar inainte sa merg am avut ocazia sa vorbesc cu o persoana ce lucreaza acolo si am aflat de salarii, si nu am fost tare multumit. Stiam care e salariul in Statele Unite, si stiam si ca acesta a fost unul din marele motive pentru care eu am ales sa stau in casa si sa invat grafica 3d in timp ce altii se distrau, la o varsta la care poti traii asa usor fara griji legate de viitor, pe mine ma orbeau.
Le-am trimis un e-mail celor de la AMC si le-am spus decizia mea. Apoi am avut discutii aprinse cu un prieten, cand a auzit ca eu aleg mai degraba sa merg sa lucrez in Belgia ca zidar decat sa lucrez pe calculator in Romania.
Doar ca, am avut ocazia sa merg la AMC Pixel Factory in luna Iunie, iar in Belgia am ajuns abia in Ianuarie 2011.
Interesanta decizie am putut lua, nu? Tu ce ai fi facut in locul meu?
Abia am reusit sa-l conving pe seful fratelui meu sa ma ia, asta pentru ca, dupa cum ma prezentam pe la hotel si unde ne-am mai intalnit noi in Romania, cand a venit, paream tipul care doamne feri nu s-ar murdari putin, pentru a lucra in constructii.
Aratam a baiatul de birou, cu aiura dinaia.
Dar la momentul testului de zidarie i-am schimbat total impresia, el lipsise de la inceput. A venit cand eu eram pe la jumate zidul, si cand m-a vazut asa murdar pe haine
a zis catre fratele meu >>Is this Ovidiu?<<
Asa am ajuns eu sa lucrez in Belgia ca zidar.
La inceput a fost mai ciudat, parca eram pe alta planeta. Dar cu timpul mi-am revenit in mine si in stilul meu, si a inceput sa mearga treaba.
Pe final, inainte de vacanta din vara, a fost chiar foarte frumos, ca ne-am facut prieteni buni cu sefii de santier de unde lucram, si ma
trezeam dimineata zburand din pat si mergand cu tot dragul la lucru.
In luna Aprilie, pe langa lucru in zidarie, am avut niste zile mai libere cand mi-a cerut seful sa ii fac pagina web sa arate mai bine.
M-a intrebat daca pot si daca vreau, si i-am raspuns ca “For me, it’s a chance to prove myself and to get better, I can only win from that.“
Si am avut dreptate
Amandoi sefii au fost foarte impresionati si multumiti de munca mea si de noul aspect al paginii lor web. Mai tarziu mi-au mai dat sa modific
si sa adaug unele chestii. Totus, era doar un site simplu, totul a tinut de aspect, fapt pentru care mi-au zis “designer”.
Lucrurile s-au schimbat insa in toamna, cand unul din sefi, Ionea (Numele a fost schimbat, cred ca, cel real e deductibil) a plecat in excursie in Caraibe.
Acolo s-a intamplat ceva, cand facea el ceea ce face foarte des, sa caute pe internet diferite chestii.
Dar acum e prea seara, iar maine am o zi plina, fapt pentru care am sa impart aceasta poveste.
Ne vedem la partea viitoare.
4 Responses to “Poveste Fara Sfarsit : Incepusi din nou a scrie”
Trackbacks / Pingbacks
- - februarie 15, 2012

Ti-am lasat ceea ce urmeaza,nu cunosc autorul.Ti-o fac cadou tie.Numai de bine de la mine.
Un lung tren ne pare viaţa.
Ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama,
Unde ne-am suit şi când.
Fericirile sunt halte,
Unde stăm cât un minut,
Până bine ne dăm seama,
Sună, pleacă, a trecut.
Iar durerile sunt staţii
Lungi, de nu se mai sfârşesc
Şi în ciuda noastră parcă,
Tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerăbdare,
Înainte tot privim,
Să ajungem mai degrabă
La vreo ţintă ce-o dorim.
Ne trec zilele, trec anii,
Clipe scumpe şi dureri,
Noi trăim hrăniţi de visuri
Şi-nsetaţi după plăceri.
Mulţi copii voioşi se urcă.
Câţi în drum n-am întâlnit,
Iar câte un bătrân coboară,
Trist şi frânt, sau istovit.
Vine-odată însă vremea,
Să ne coborâm şi noi.
Ce n-am da atunci o clipă,
Să ne-ntoarcem înapoi?
Dar pe când, privind în urmă,
Plângem timpul ce-a trecut,
Sună goarna VEŞNICIEI:
Am trăit şi n-am ştiut.
Multumesc!
E frumos, imi place.
Ma bucur.Salutari de bine!