Despre limitarea de sine a mintii umane
Hm, ce ma gândisem? Dacă tot stau asa bine cu inspirația azi, mulțumită prietenului meu Mihai(marș înapoi în mocirlă minților care nu-s în stare de nimic mai mult la observarea a orice legat de doi bărbați decât sa-și amintească de cuvântul gay), sa mai scriu ceva azi. Cu atât o sa fiu și ceva mai aproape de a va scârbi cât mai rapid cu scrierile mele, ceea ce vai Doamne mult ma chinui sa realizez.
Apropo, știați ca asta e prima zi în care scriu doua articole? Mergeți și încrestați în grinda pentru asta, ca aș încresta eu pentru toți, dar mi-e mila de munca părinților mei, ce vreau sa zic: n-as vrea sa-mi și cada tavanul în cap, sunt tânăr, ce naiba?!
Ah și încă ceva, minților care nu pot manca filosofie(m-ai dresat Findannnn grrr, las’ ca plătești tu) dintr-o farfurie de cartier, le doresc o a doua naștere fericita, poate pe atunci o sa puteți și voi privi dincolo de aparente.
Tot eu sunt fraierul ce o sa le explice minților cu o tendința prea mica spre rațiune, una prea mare spre logica, înseamnă: Dacă nu poți înțelege filozofie(sunt imposibil de dresat, asta e… totuși sunt educat, m-am educat singur, și sunt educabil) scrisa într-un limbaj mai dur, inseamna ca probabil dacă o sa te mai nasti odată o sa poti.
Asa, despre ce anume vreau iar sa mai predic putin(măi, la câta teorie am in cap, pentru mine e putin oricâtă ti-as spune, ca de-ar fi sa zic si eu ceva despre chestia asta, pe Isus l-as imita, clar ca sunt si eu profet: de s-ar scrie toate câte le poate gândi mintea lui Ovi, n-ar încăpea in toate cartile lumii, ooh yeah baby :> )*, vorbim, defapt va scriu, despre condiționările mintii umane. Iar ma inspir de la Jiddu Krishnamurti, desigur.
Ce treaba o fi avand nebunu` ăsta cu gândirea noastră iar, zici? Again? Una dincolo de capacitatea multora de a percepe, legat de ganduri ce scrise arata ceva de genul(atenție, desi se poate sa-ti regasesti multe din gandurile-ti in cele ce urmează. nu-i nici-un atac ad hominum la mijloc, gandurile ce-ti apartin sunt ce ai - daca vrei desigur – nu ce esti, acestea doar te conduc prea des din pacate, asta daca nu le conduci tu pe ele):
- Tu n-ai dreptate, eu am dreptate. Nu degeaba am ales sa încep cu acesta.
- Cine a zis/scris/afirmat/sustinut/enuntat/bla,bla-at asta? Citez “cei ce iau autoritatea ca adevăr, nu adevarul ca autoritate”.
- Aceasta persoana n-are cum fi mai deșteaptă ca mine, doar n-are cati ani am eu. Oamenii mai în vârsta sunt mai înțelepți. Copiii n-au cum avea dreptate, orice ar zice (desigur, chiar și când aceștia spun adevarul, tot n-au dreptate).
- Viata nu e dreapta, inconstient: doar de-ar fi asa cum vreau eu ar fi dreapta
- Ateu! ceeee? ăsta e posedat de Satana. Întreabă-i asa, zic eu: tu, te vezi?
- Filzofii oarbe, mie nu-mi ajuta la nimic astea, numai mâncarea din farfurie. Ar mai fi nervi și stresul, și alea trebuie sa-ți fie mult mai de folos ca filozofiile.
- “Incultii” de rapperi, si cei ce zic “prostii” in muzica, sunt nebuni.
- Tu ma intelegi gresit ! observa obraznicia: gandul asta nu doar te minte ca tu stii cum te intelege celalalt, dar te mai minte si ca doar tu ai dreptate.
- Ce vorbesti ma, e foarte deștept șeful, inconstient: doar el imi da bani, o fi fiind zeu.
- Omul ăsta n-are habar de realitate, inconștient: doar realitate e ceea ce mi-au zis mie astia cand am fost mic ca e. vocea mintii: o sa tin cu dintii de tot ce stiu si fac, daca acestea m-au ajutat sa supravietuiesc pana acum
- Nu ești ca si noi sa nu stii nimic altceva numai sa te dai in vânt dupa femei, deci esti Gay !
- Nu gândești ca noi in privinta asta, deci esti impotriva noastră.
- N-ai câte clase, facultăți, diplome am eu/nu ești din mediu urban ca noi, deci nu ești capabil de o judecata la fel de ridicata ca a mea, niciodată n-ai cum fi de una superioara. Permite-mi sa etichetez: dezgustător.
- Cum vorbești asa, ești imatur/needucat/nesimțit. Alo, eu știam ca prima data a existat omul si apoi vorbele sale.
Boala interpretării și a limitării de sine
“Tumoare“, nu cred că puteam găsi în întreg mozaicul zis “lexicul Limbii Romane” un cuvânt mai bun. Asa, eu mă pun sa plâng vreo două minute.
Lucrurile stau in felul urmator: nu doar ca e o boala foarte gravă care afectează sănătatea psihologica a mintii gazda, precum si sanatatea fizica a corpului ce alimenteaza acea minte, dar, aceasta pune in pericol bunastarea intregii omeniri! Cum? Simplu, prin forma pe care o capătă relațiile dintre mințile patogene. Nu te lega de cuvantul ce l-am folosit referitor la starea intregii omeniri, stiu ca-i de inlocuit “buna” cu “rau”, asa este, sănătatea omenirii nu e in pericol de a fi compromisă, boala deja se afla in starea terminală, și nu-i nevoie de alte cuvinte, doar de putina aducere aminte a unor anumite doua războaie mondiale cu care prea multi au avut ceva de-a face.
Dar stai asa, ca abia imi facusem incalzirea in meciul asta de “împărțit pumni”, stiu, box i se zice la sport, doar ca eu nu practic aici un simplu sport, eu chiar fac asta. In alte cuvinte, abia dezvăluisem o mica parte din șocantul adevar, care spus mai in întregime sună cam asa: De aceasta data tumoarea nu are forma fizica, e la nivel psihologic, are de-a face cu gândurile, fapt ce o face sa fie mult mai greu de identificat. Din păcate, de data aceasta nu mai exista chirurgi ce sa te poată scăpa printr-o simpla operație. Nici Dumnezeu nu te poate scoate din asta! Nici măcar eu, care-ți povestesc de parca as fi studiat o veșnicie ceea ce tastez aici. Citez din “Luna Amara”, formație de rock alternativ înființata de doua minti in Cluj-Napoca, mai exact din piesa lor intitulata “Se întamplă-n România(with Andy Ghost)“:
Salvarea ta nu este președenția, nici biserica, armata, guvernul sau eu, salvarea ta ești Tu! Știu ca pare foarte greu.
Ia-tă cum această boală mentală se aseamănă foarte mult cancerului, cu referire la care sunt sigur ca ai auzit și tu cazuri despre unii oameni care prin actiunile lor au reușit sa-l “învingă”. Asemenea cancerului, prea putin conteaza ce pot face ceilalți pentru tine, doar tu ai suficienta putere sa poti face ceva.
Hai sa plângem împreună, doar suntem prea în vis ca sa ne putem trezi. Adică stai, eu am plans o data, doar tie ti-a mai ramas sa o faci.
Dacă aveti suficient sange prin venele alea, si bineinteles daca nu sunteți rock-ari elitiști, vă invit sa ascultati mai multe piese ale celor de la Luna Amara.
Iar dacă tot ce-ti debitează mintea când întâlnește termenul “muzica rock” e ceva de genul “nu, doamne feri!”, atunci te rog frumos încearcă acest exercițiu: ieși de pe net și intră iar, intre timp tot fa cumva sa nu mai revi pentru a continua să citești nonsensurile ce urmează, că sincer asa, bine făceai dacă te opreai mult mai înainte.
Ce tare-s mama ! Cum zicea LDoc: “nici tu nu te cunoști cândva vei fi surprins de tine” , sincer nu m-as fi imaginat reușind în a face o asa buna comparație a gândurilor infecte si inutile(boala gândirii noastre) cu “boala” secolului nostru: cancerul.
Uite ca a venit ocazia mare sa-l onorez si pe fostul meu profesor de fizica din liceu, citând-ul, a cărui ”perla neagra”(dacă “perla” e ceva naspa, atunci “perla neagra” o fi ceva mișto?) scrisa, se citește cam asa:
nu lasa hormonu` sa-ti conduca neuronu`
Tare nu? Tu iți vei lăsa gându` sa te conducă?
Pai si atunci ce e de facut cu referire la aceasta “boala”? Ce sfat de folos v-as putea da eu care par a fi asa bine informat de aceasta, ca sa grabesc procesul de vindecare?
Niciunul, e-v-i-d-e-n-t.
Daca ați dospit suficient sa va puteți prinde ușor, atunci cugetați la aceste cuvinte care după ceva timp de la scrierea lor au fost adunate în Biblie:
Iar eu spun: umblați întotdeauna prin spirit… astfel ca, lucrurile pe care ați vrea sa le faceți, tocmai pe acelea nu le faceți. – Scrisoarea lui Pavel către Galateni capitolul 5, versetele 16,17.
______________________
Atenție: limbajul folosit în acest articol este inspirat din limbajul folosit pe blogul WarSongII. In niște anumite cuvinte ceva de genul “stilul de exprimare țigănesc”. Dacă ai ajuns pana aici înseamnă ca ai o minte suficient de libera sa fi putut realiza asta singura. Asta nu este o remarca rasista, dobitocilor care au prejudecăți(și se simt și justificați în menținerea acestora) legate de persoanele de aceasta rasă(defapt doar trupurile lor sunt acea rasa) le este recomandat sa isi dea doua palme, sigur nu strica. La fel si celor ce au presupus ca este o remarcă rasistă, deoarece si aceia fac deosebire de tratare a oamenilor pe criterii de rasă.
P.S.: am scris în acest stil pentru ca îmi place sa scriu, și deci îmi place sa scriu în cât mai multe stiluri, nu pentru ca vreau sa par șmecher. Nu ca ar conta, dar fie, nu strica nici o informație în plus.
23 Responses to “Despre limitarea de sine a mintii umane”
Trackbacks / Pingbacks
- - februarie 12, 2012

Ai grija sa nu-ti intunece ratiunea.:))
Eu am inteles mesajul dincolo de aceasta aparenta dar totusi ai grija nu e buna ceasta atitudine.
Sunt doar fan, nu și fanatic : ) )
(prin stilul de exprimare)
In esenta e doar un simplu stil de-a scrie, lipist de vre-o atitudine, adica nah, a fost si o atitudine, ceva de genul: hai sa mai fac misto si de mine
Eu am banuit ca asta se intampla dar totusi intri in mocirla asta si te murdaresti si nu are nici-un rost crede-ma.
Asta e raul care ne trage inapoi ca si vacuumul universului ce ne tot trage inapoi din lupta noastra spre perpetuare,noi trebuie sa luptam caci daca zabovim o clipa acel vacuum na va trage inapoi si ne vom safrsi.
Vom regresa in loc sa progresam
o sa-mi i-a cam mult timp sa diger acest articol si voi reveni cu un coment care sper sa-ti fie de folos.
Sper sa nu-ti ia cat ii ia acestui piton..
Mi-aduc aminte de cuvintele de la știri “va anuntam ca urmeaza imagini socante”:
AAAA si ai grija la influente gandirea ta trebuie sa fie curata si pura.
Daca te scalzi in mocirla sa nu ai cumva pretentia sa iesi curat di ea.:)))
Trebuie sa folosesti mult sapun dupa acea,sa sa fi curat ca inainte.:)))
Asa ca mai bine nu te baga in ea ca e pierdere de timp.
Incearca intai sa o cureti daca vrei sa faci o baita si nu ai unde.:))
Asta e ca un spirit de gluma pe tema asta.
Tot ce-i nevoie e o cufundare completa in apa :>, si toata mocirla dispare.
Morala e ceva de genul: poți sa te murdărești cu lut, dar poți și sa creezi vase care sa ajute o o viata de om sa aibă în ce sa-și tina mâncarea. Sau poți sa creezi o sculptura frumoasa, sa le încânte privirea pana și celor ce sunt și ei sculptori.
Eu ma refream la mocirla societatii,a personaliatatilor cu iz de superioritate ,a materilismului,a ideilor preconcepute,de punere in slujba placerilor trupesti a sufletului etc.
Acestea pot sa te corupa si sa-ti pierzi calea.
Da
. Adevarul e asa: am ocazia sa privesc lucrurile în ansamblu, sa observ întreg tabloul, atunci când as putea foarte ușor sa uit că joc un simplu rol, și sa ma pierd în rolul pe care îl joc, începând a considera visul realitate.
Orice legat de importanta de sine e o iluzie, cât încă mai sunt capabil, vreau sa observ aceasta iluzie.
De aia am și scris in acest stil, vreau de la cititor sa ia în serios numai mesajul, nu si pe mine.
Sa stii ca oamenii au nevoie de profesori nu de dresori,de dresori au nevoie animalele,ca mi-am adus aminte de un vers din parazitii cu ocazia asta.”ai nevoie de un profesor sau de un dresor”
Ah, prin asta ai vrea sa spui ca, oamenii au nevoie de unul care sa le spuna ce sa faca, pe care sa il poata avea de model atunci cand vor si ei sa respecte ceea ce le spune acesta sa faca ?
Nu vreau sa spun exact invers ca un profesor e ca care te invata ce sa faci,iti exdplica, te ajuta, te indruma,pe cand un dresor e acela care tinde sa te faca sa faci ce vrea el sa faci prin orice mijloace, ceea ce ai incercat u sa faci cu acest articol.
Eu vreau ca fiecare sa faca ce vrea, sa fie liber sa faca ce vrea, asa cum am enuntat si in articolul precedent.
Pentru ca defapt omul nu are nevoie de nici un profesor, nici un dresor, doar el se poate invata. Si toate cele existente ii sunt de folos pentru a se învață el pe el.
Cum crezi u ca un copil lasat singur in desert din fasa ar putea vreodata sa se educe singur.Doar daca se naste atotstiutor ,oamenii au nevoie de profesorii dar de “profesorii”.au nevoie de mintile a mii de ani de evolutie,sa sa contientizeze realitatea actuala,au nevoie de istorie,au nevoie de parinti,tu crezi ca daca lasi un om inca de bebelus in desrt singur acest va ajunge budha.
Cred ca ai auzit de teoria haosului. Nu știu dacă e aceeași cu teoria haosului exprimata în filmul Chaos, dar acolo în acel film se dezvăluie o chestiune foarte importanta: atunci când nu mai găsești nici o rezolvare, nici un punct de reper, întoarce-te înapoi de unde ai pornit.
La ce tinde sa ne ducă aceasta e aceeași idee pe care o susțin și eu, și încerc sa o fac cunoscuta, aceeași cu, ce a predat și Jiddu Krishnamurti: E nevoie de o Revoluție. Nu de o evoluție.
Începând de la o premisa greșita și dezvoltând foarte mult pe aceasta, o sa ajungi pana la urma sa te învârti în cerc, pentru ca nu vei putea ieși dincolo de limitele acelei premise, granița fiind însăși eroarea.
De aceea, chiar trebuie “sa ne mai naștem odată”, gândirea noastră trebuie sa se schimbe, nu sa evolueze, în mintea noastră trebuie sa se producă o revoluție radicala, care sa ne elibereze mintea de auto limitare, de încadrare în anumite tipare, de aderenta la un singur mod de a privi lumea. Si acesta e un cerc vicios, pentru ca, tocmai modul în care privim noi lumea, care ne poate părea destul de răspândit, este acel singur mod de a privi lumea la care aderam.
Doar atunci când nu vom accepta nimic de la sine, nici măcar proprii-ne gânduri și convingeri, și când v-om pune la test, sub întrebare totul, atunci o sa fim mai aproape de rațiune academica, de o mai buna înțelegere.
Atunci poate, o sa fim mai aproape de a înțelege adevarul și de a-l cuprinde prin gânduri.
Iar eu spun: umblați întotdeauna prin spirit… astfel ca, lucrurile pe care ați vrea sa le faceți, tocmai pe acelea nu le faceți. – Scrisoarea lui Pavel către Galateni capitolul 5, versetele 16,17.
progresului
A-ti conduce gandurile se invata
Despre limitarea de sine a mintii umane
cu 17 comentarii
Hm, ce ma gândisem? Dacă tot stau asa bine cu inspirația azi, mulțumită prietenului meu Mihai(marș înapoi în mocirla minților care nu-s în stare de nimic mai mult la observarea a orice legat de doi bărbați decât sa-și amintească de cuvântul gay), sa mai scriu ceva azi. Cu atât o sa fiu și ceva mai aproape de a va scârbi cât mai rapid cu scrierile mele, ceea ce vai Doamne mult ma chinui sa realizez.
Apropo, știați ca asta e prima zi în care scriu doua articole? Mergeți și încrestați în grinda pentru asta, ca aș încresta eu pentru toți, dar mi-e mila de munca părinților mei, ce vreau sa zic: n-as vrea sa-mi și cada tavanul în cap, sunt tânăr, ce naiba ?!
Ah și încă ceva, minților care nu pot manca filosofie(m-ai dresat Findannnn grrr, las’ ca plătești tu) dintr-o farfurie de cartier, le doresc o a doua naștere fericita, poate pe atunci o sa puteți și voi privi dincolo de aparente.
Tot eu sunt fraierul ce o sa le explice minților cu o tendința prea mica spre rațiune, una prea mare spre logica, înseamnă: Dacă nu poți înțelege filozofie(sunt imposibil de dresat, asta e… totuși sunt educat, m-am educat singur, și sunt educabil) scrisa într-un limbaj mai dur, inseamna ca probabil dacă o sa te mai nasti odată o sa poti.
Asa, despre ce anume vreau iar sa mai predic putin(măi, la câta teorie am in cap, pentru mine e putin oricâtă ti-as spune, ca de-ar fi sa zic si eu ceva despre chestia asta, pe Isus l-as imita, clar ca sunt si eu profet: de s-ar scrie toate câte le poate gândi mintea lui Ovi, n-ar încăpea in toate cartile lumii, ooh yeah baby :> )*, vorbim, defapt va scriu, despre condiționările mintii umane. Iar ma inspir de la Jiddu Krishnamurti, desigur.
Ce treaba o fi avand nebunu` ăsta cu gândirea noastră iar, zici? Again? Una dincolo de capacitatea multora de a percepe, legat de ganduri ce scrise arata ceva de genul(atenție, desi se poate sa-ti regasesti multe din gandurile-ti in cele ce urmează. nu-i nici-un atac ad hominum la mijloc, gandurile ce-ti apartin sunt ce ai – daca vrei desigur – nu ce esti, acestea doar te conduc prea des din pacate, asta daca nu le conduci tu pe ele):
1. Tu n-ai dreptate, eu am dreptate. Nu degeaba am ales sa încep cu acesta.
2. Cine a zis/scris/afirmat/sustinut/enuntat/bla,bla-at asta ? Citez “cei ce iau autoritatea ca adevăr, nu adevarul ca autoritate”.
3. Aceasta persoana n-are cum fi mai deșteaptă ca mine, doar n-are cati ani am eu. Oamenii mai în vârsta sunt mai înțelepți. Copiii n-au cum avea dreptate, orice ar zice (desigur, chiar și când aceștia spun adevarul, tot n-au dreptate).
4. Viata nu e dreapta, inconstient: doar de-ar fi asa cum vreau eu ar fi dreapta
5. Ateu! ceeee ? ăsta e posedat de Satana. Întreabă-i asa, zic eu: tu, te vezi ?
6. Filzofii oarbe, mie nu-mi ajuta la nimic astea, numai mâncarea din farfurie. Ar mai fi nervi și stresul, și alea trebuie sa-ți fie mult mai de folos ca filozofiile.
7. “Incultii” de rapperi, si cei ce zic “prostii” in muzica, sunt nebuni.
8. Tu ma intelegi gresit ! observa obraznicia: gandul asta nu doar te minte ca tu stii cum te intelege celalalt, dar te mai minte si ca doar tu ai dreptate.
9. Ce vorbesti ma, e foarte deștept șeful, inconstient: doar el imi da bani, o fi fiind zeu.
10. Omul ăsta n-are habar de realitate, inconștient: doar realitate e ceea ce mi-au zis mie astia cand am fost mic ca e. vocea mintii: o sa tin cu dintii de tot ce stiu si fac, daca acestea m-au ajutat sa supravietuiesc pana acum
11. Nu ești ca si noi sa nu stii nimic altceva numai sa te dai in vânt dupa femei, deci esti Gay !
12. Nu gândești ca noi in privinta asta, deci esti impotriva noastră.
13. N-ai câte clase, facultăți, diplome am eu/nu ești din mediu urban ca noi, deci nu ești capabil de o judecata la fel de ridicata ca a mea, niciodată n-ai cum fi de una superioara. Permite-mi sa etichetez: dezgustător.
14. Cum vorbești asa, ești imatur/needucat/nesimțit. Alo, eu știam ca prima data a existat omul si apoi vorbele sale.
EU STIU SIGUR CINE SUNT SI MA CAUT NEINCETAT!
VOI CINE SUNTETI, SI PE CINE CAUTAI?
Asa cum mocirla societății, a personaliatatilor cu iz de superioritate, a materialismului, a ideilor preconcepute, de punere in slujba placerilor trupesti a sufletului etc. pot sa ma corupă,
tot la fel ideea ca, prin a fi diferit de societate, de cei cu iz de superioritate, de cei materialiști, de cei cu idei preconcepute, de de cei puși în slujba plăcerilor trupești ale sufletului poate sa ma corupă. Chiar și frica de a nu fi corupt de acele lucruri care pot sa ma corupă, și frica de a nu-mi pierde calea, o sa ma corupă și sa ma facă sa-mi pierd calea.
Oare nu poate sa fie o idee preconceputa pana și ideea ca trebuie sa fugim de idei preconcepute?
E un cerc foarte foarte vicios la mijloc, acest ego, aceasta dorință de identificare, iluzie de separare, de superioritate, iluzie ca suntem diferiți de tot ce ne înconjoară.
Dacă vom încerca sa nu fim ne consideram diferiți, sa nu vrem sa ne identificam, sa nu avem iluzia ca suntem separați, sa nu ne credem superiori, oare nu cumva o sa începem sa ne consideram diferiți de cei care se considera diferiți, nu cumva o sa ne identificam a fi altfel decât cei care se identifica, nu cumva ni se va părea ca suntem separați de cei care au iluzia ca sunt separați, nu cumva se naște în noi ideea de a fi superiori celor care se cred superiori ?
Ceea ce am dezvăluit aici este foarte cutremurător, nu este pentru cei guvernați de frica. Aceștia prefera iluzia ca noi cunoaștem tot, știm tot ce trebuie sa facem, ca toate sunt stabile și concise și clare, și ca toate pot fi înțelese foarte ușor. E nevoie de o cantitate enorma de curaj pentru a face pași în direcția opusa.
Uite ca până și iluzia de răspunsuri concrete și adevăr absolut pe care ne-o oferă filozofia are o viata relativ scurta, aceasta iluzie moare atunci când se lovește de noi întrebări.
Pe buna dreptate, ma simt îndreptățit sa afirm ca, întrebările sunt răspunsul răspunsurilor. Întrebările sunt cheia cunoașterii.
Ceva despre Jiddu Krishnamurti, invataturile si viata acestuia, ce m-a inspirat sa scriu în acest stil articolul:
tl;dr
Green things, Faby !